Află diferențele între concediul de maternitate și concediul de creștere copil

person Postat de : Claudia Stirbei list În: Lifestyle

Pentru că de cele mai multe ori se întâmplă să se confunde cei doi termeni, vă descriem mai jos diferențele dintre cele două concedii.

Concediul de maternitate (un concediu medical care se acordă femeii însărcinate sau lăuze pe baza recomandării medicului specialist sau a medicului de familie) reprezintă un avantaj ce se acordă gravidelor și nu are legătură cu concediul de creștere al copilului. Conform legii în vigoare, concediul de maternitate (medical) înseamnă 126 de zile calendaristice, divizate în perioada de dinaintea nașterii și perioada imediată nașterii (lăuzia).

În perioada concediului de maternitate, femeile pot primi o indemnizație stabilită în funcție de stagiul de cotizare și veniturile obținute. Este valabil de asemenea și pentru femeile care nu sunt angajate, dar care au obținut venituri ca PFA, dacă se asigură.

Condițiile pentru a putea beneficia de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate sunt cumulativ urmatoarele:

-       să aibă domiciliul sau reședința pe teritoriul României

-       să aibă un certificat medical eliberat de medicul curant

-       trebuie îndeplinit stagiul de contizare minim – 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical);

-    să prezinte adeverința de la cel care plătește indemnizațiile din care să reiasă numărul de zile de concediu, de incapacitate temporară de muncă avute în ultimele 12 luni – atenție! fac excepție urgențele medical-chirurgicale sau a bolilor infecto-contagioase de tip A.

-    În cazul în care nu se îndeplinesc condițiile, femeile care nasc în termen de nouă luni de la pierderea calității de asigurat au dreptul la acest concediu de maternitate.

Totuși, pentru a primi concediul și indemnizația, mama trebuie să dovedească prin acte eliberate de angajatori că pierderea calităţii de asigurat nu s-a produs din motive imputabile ei.

Conform ec.europa.eu, concediul și indemnizația de creștere a copilului se acordă părinților firești, părinților adoptivi, persoanelor cărora li s-au încredințat copii în vederea adopției, tutorilor legali sau persoanelor care au copii în plasament ori în plasament de urgență, cu excepția asistentului maternal profesionist, și care locuiesc împreună cu copilul sau copiii pentru care cer beneficii.

Aceste persoane trebuie să aibă reședința în România.

Anul acesta, legislația pentru acest concediu și indemnizația sa a primit două modificări importante: valoarea indemnizației pentru al doilea concediu de creștere copil și de limita de venituri ce pot fi obținute simultan cu indemnizația.

Atât mama, cât și tatăl copilului au dreptul la concediul și indemnizația de creștere a copilului în vârstă de până la doi ani (trei ani, pentru copilul cu handicap), potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010.

"Persoanele care, în ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului, au realizat timp de cel puțin 12 luni venituri din salarii și asimilate salariilor, venituri din activități independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activități agricole, silvicultură și piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (...), beneficiază de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum și de o indemnizație lunară".

Indemnizația se primește lunar, pentru fiecare copil în parte, pe toată perioada concediului, de cel mult doi ani, și poate fi mărită la trei ani, în situația specială menționată mai sus.

Un lucru important de reținut este că perioada de concediu pentru creșterea copilului este considerată vechime în muncă și este asimilată la stagiul de cotizare la pensie.

Totodată, pe toată durata concediului continuă asigurarea la sănătate. Contribuția va fi plătită de la bugetul de stat.

Conform ordonanței, indemnizația lunară pentru creșterea copilului se stabilește în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului.

Apare adesea întrebarea cu privire la cumularea indemnizației cu salariul. Pe perioada concediului de creștere a copilului există dreptul la indemnizația aceasta, bani acordați tocmai în considerarea faptului că cel în concediu nu merge la muncă și nu primește salariu.

Cine dorește să se întoarcă la muncă termină acest concediu mai devreme, dar pierde astfel indemnizația de creștere, din moment ce redevine salariat (reluarea raportului de muncă suspendat).

Încă de la începutul anului trecut au apărut schimbări importante în privința minimului și maximului acestei indemnizații.

Chiar dacă ea se calculează ca procent din media veniturilor nete, nu poate fi sub 1.250 de lei și nici peste 8.500 de lei (indiferent cât de mari ar fi veniturile părintelui care intră în concediu de creștere copil).

Comentarii

Niciun comentariu până acum

Lasă un comentariu

Duminică Luni Marți Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie

Registru cont nou